Pulbere pentru dinţi

Vas din lemn "Pulv. Dentifr. Alb."

Diferite reţete pentru preparate menite să cureţe dinţii, să-i albească, şi să împrospăteze respiraţia, se păstrează încă din Antichitatea clasică. Grecii şi romanii foloseau frecvent DENTIFRICIUM (pulbere pentru dinţi), obţinută din oase sau cochilii arse şi apoi pisate fin, amestecate uneori cu miere şi diferite substanţe astringente (precum smirna). 

De la sfârşitul epocii medievale şi până la începutul secolului XX, astfel de produse erau preparate de către farmacişti şi reţetele erau notate în diversele lucrări de profil, fiind prezenţe constante în Materia Medica. 

Vas din lemn "Pulv. Dentif. Rub."

Dentifriciile erau definite drept agenţi mecanici, de obicei pulberi, folosite pentru curăţirea dinţilor, realizate de regulă din următoarele ingrediente de bază:

• Pumex - piatră ponce

• Bolus Armeniaca - argilă roşiatică

• cretă

• Os sepiae - oase de sepia

• Myrrha - smirnă

• Iridis florentinae radix - bulb de iris

• Catechu - extract de acacia

• Sanguis draconis - răşina secretată de florile unor palmieri.

Vas din lemn "Pulv. Dentif. "Sipos""

Unele ingrediente erau folosite pentru rugozitate, altele pentru proprietăţile lor astringente (în vederea tratării unor afecţiuni ale gingiilor), iar altele pentru mirosul lor plăcut, menit a împrospăta respiraţia.

În prepararea şi folosirea pulberilor pentru dinţi trebuia menţinut un echilibru între ingrendiete, care trebuiau să fie destul de dure pentru a îndepărta aderenţele dar nu prea dure, pentru a nu afecta smalţul.

Colecţia nostră include o serie de recipiente pentru dentifricii, realizate din lemn, sticlă şi porţelan.

Vas din sticlă "Pulv. Dentif. Huf."

Trei sunt vase din lemn, folosite în secolul al XIX-lea într-o farmacie din Baia Mare, cu signaturi pictate care indică felul preparatului. "Pulv(eris) Dentifr(icium) Alb(um)" sau "Pulv. Dentif. Rub(rum)" diferenţiază între astfel de pulberi în funcţie de culoarea lor - albă sau roşie.  "Pulv. Dentif. "Sipos"" se referă probabil la o reţetă aparte, purtând numele celui care a preparat-o prima oară. 

Un alt vas farmaceutic de secol XIX, realizat din sticlă lactată (opalină), poarta inscripţia "Pulv. Dentif. Huf." şi face parte din colecţia lui Iuliu Orient.

Ultimele două obiecte sunt cutii rectangulare pentru pastă de dinţi, de origine pariziană. 

Cutie din porţelan "Odontine, nouveau Dentifrice..."

Una dintre cutii este realizată din porţelan, provine din farmacia "La Coroana" din Iaşi, iar inscripţia oferă o serie de date legate de provenienţa sa. "Odontine" este o reţetă lansată în jurul anului 1860 de către chimistul J. Pelletier, membru al Academiei franceze de medicină, la sugestia unui coleg dentist-chirurg.
Compoziţia acestei paste de dinţi, produse la Paris, era menită a neutraliza aciditatea bucală, ca mod de combatere a cariilor. 

Cutie din sticlă "Pate dentifrice"

Cea de a doua cutie, realizată din sticlă lactată, conţinea tot o pastă de dinţi produsă la Paris, obiectul făcând parte din colecţia Iuliu Orient.

Jonathan Pereira, The Elements of Materia Medica and Therapeutics, vol. 1, Cambridge, 2014 (prima ediţie: 1854)