12/14/2016

Animale vindecatoare

Incepem anul 2017 in forta, cu o noua expozitie temporara dedicata ingredientelor bizare, de origine animala, folosite in vechile farmacii. Expozitia va putea fi vizitata din 3 ianuarie (pe 2 inca panotam) pana pe 30 iunie 2017, conform orarului obisnuit. Nu uitati - pensionarii beneficiaza de intrare gratuita in fiecare zi de joi iar muzeul este deschis si in ultima sambata din fiecare luna.

11/25/2016

FOCUS decembrie 2016 - Nucsoara



După cum îi spune şi numele, nucşoara este fructul de tip nucă al copacilor din specia Myristica fragrans originară în Insulele Moluce din Indonezia, cunoscute şi drept Insulele Mirodeniilor. Nucşoara, folosită tradiţional în India drept condiment dar şi halucinogen şi afrodiziac, a fost adusă în Europa în secolul al VI-lea de către negustorii arabi, fiind bine cunoscută din secolul al XII-lea. Ea îmbunătăţeşte circulaţia şi combate somnolenţa, fiind prescrisă şi pentru afecţiuni cardiace. Proprietăţile medicale ale nucşoarei se bazează pe uleiul esenţial conţinut care este stimulant, carminativ (care calmează durerile abdominale și favorizează evacuarea gazelor intestinale) şi, în doze mari, narcotic. Uleiul este de asemenea folosit frecvent pentru a masca gustul neplăcut al altor medicamente.

Colecţia noastră include cinci recipiente pentru acest produs, aparent cel mai adesea întregi (Nuces Moschatae) sau sub forma de ulei (Oleum Nucis Moschatae). Majoritatea vaselor provin din vechea farmacie Sfântul Gheorghe (două borcane de sticlă cu signatura barocă pictată din secolul al XVIII-lea şi o sticlă albastră cu dop faţetat de la începutul secolului XX). Un alt vas, din porţelan, cu inscripţie bilingvă latină/maghiară provine tot din Cluj, de la Farmacia Matia Corvin. Recipientul din lemn a fost folosit în secolul al XIX-lea într-o farmacie din Baia Mare.

 


 

 In patrimoniul colectiei se afla dealtfel si firma farmaciei Matia Crovin din Cluj, realizata in anul 1919 in tehnica vitraliului si reprezentandu-l pe regele Ungariei nascut la Cluj, un personal al carui cult era in plina inflorire in oras in secolul XIX-XX.

 

Portretul regelui Matia Corvinul pe firma farmaciei care ii poarta numele.


11/21/2016

Orar decembrie 2016

Deoarece luna decembrie include mai multe zile libere, va prezentam orarul adaptat. Ultima sambata, cand este deschis in mod obisnuit, se muta pe 17 decembrie. Nu uitati de asemenea faptul ca in fiecare joi pensionarii beneficiaza de acces gratuit.
Este ultima luna in care puteti vizita expozitia temporara Aur si nestemate iar obiectul lunii decembrie si starul categoriei FOCUS este nucşoara (Nux Moschat).
Chiar daca afara e frig, va asteptam cu drag la muzeu!

11/16/2016

Ziua Portilor Deschise pe 26 noiembrie 2016


In ultima sambata din noiembrie, pe 26, de la ora 10 la ora 16, organizam o noua editie a evenimentului Ziua Portilor Deschise. In acest context puteti beneficia de intrare libera in expozitia de baza si in expozitia temporara Aur si nestemate (care poate fi vizitata pana la sfarsitul acestui an).


Vom organiza de asemenea un targ de carti postale editate de catre Muzeul National de Istorie a Transilvaniei: ilustrate rare din perioada comunistă cu obiecte din colecţie, vederi din Cluj, reproduceri după tablouri cu Clujul şi acuarele de epocă cu principii Transilvaniei, diplome de meşteri din Cluj, ilustrate contemporane.
Preturi incepand de la 10 bani! 
Va asteptam in Piata Unirii nr. 28! 





11/04/2016

Gratuitate pensionari joi

De săptămâna viitoare pensionarii vor beneficia de acces gratuit la Colecţia de Istorie a Farmaciei în fiecare zi de joi (orar 12-18). În restul programului, biletul cu preţ redus - acordat studenţilor, elevilor şi pensionarilor - costa 3 lei.
Vă aşteptăm la muzeu!


11/01/2016

FOCUS noiembrie - Castoreum



Castoreum-ul este o substanţă uleioasă gălbuie, cu miros puternic, specific, produsă de către castorii de ambele sexe în glande speciale, folosită pentru marcarea teritoriului. Substanţa se utilizează încă în industria parfumurilor şi cea alimentară, însă ea era căutată încă din antichitate ca remediu în multe afecţiuni. Se presupune că acţiunea sa se datorează conţinutului de salicin din dieta castorilor, fiind astfel similară aspirinei.


Substanţa era una extrem de des folosită în perioada premodernă, fiind menţionată în toate inventarele, taxele şi farmacopeile din Transilvania. În această epocă era recomandată împotriva epilepsiei, a holerei, dar şi a isteriei, şi intra în compoziţia panaceelor compuse precum Theriaca datorită proprietăţilor sale analgezice şi antiinflamatoare.
În Transilvania secolelor XVII-XIX se cunoştea şi se folosea Castoreum obţinut în Anglia (Anglicum), Rusia (Moscoviticum sau Rus.) şi Canada (Canadense), sub formă de tinctură, esenţă sau pulbere.
Colecţia noastră include 10 recipiente, de toate tipurile, pentru produse pe bază de Castoreum, cel mai popular fiind se pare Castoreum Moscoviticum. Glande uscate de castor, din secolul al XVIII-lea, se păstrează de asemenea din farmacia din Baia Mare. Din aceeaşi perioadă datează o sticluţă dintr-o farmacie portabilă, pentru esenţă de castoreum. Din secolul al XIX-lea expunem vase din lemn şi opalin, folosite în farmacii din Carei, Braşov şi Recaşul de Timiş, iar din secolul al XX-lea datează sticla albastră cu dop şlefuit din vechea farmacie Hintz în care ne aflăm.
FOCUS Castoreum

gravura de secol XVIII reprezentand un castor
FOCUS Castoreum

10/24/2016

Aparat pentru ventilatie artificiala

Cu ajutorul celor care ne urmaresc  paginile de Facebook (atat cea oficiala cat si cea de sprijin) am reusit sa identificam si sa datam un aparat fara numar de inventar din colectia de aparatura medicala. Aparatul pentru ventilatie artificiala dateaza asadar de la mijlocul secolului al XX-lea si a fost produs in actuala Republica Ceha, la Chotebor. Piesa este una mobila, fiind probabil de campanie. Trusa este dotata atat cu balon pentru ventilare manuala cat si unitate pentru flux pneumatic intermitent care se conecta la electricitate.
Fabrica din oraselul Chotěboře din fosta Cehoslovacie producea accesorii militare si masti de gaze (filtre), aparate de respirat si altele destinate armatei, fiind infiintata in 1936 si nationalizata in 1945. Piesa de la Cluj este probabil rezultatul exportului tipic inspre tarile din fostul bloc comunist. 




Le multumim pentru informatii, completari si traduceri domnilor Iulian Plesiu si Radu Marza si doamnei Elvira Daraban. Va asteptam de asemenea sa vizitati colectia de aparatura medicala, nu doar cea de istorie a farmaciei, adapostite in Casa Hintz.

9/30/2016

FOCUS octombrie - Lapis pumicis



Piatra ponce (Pumex sau Lapis Pumicis) este o piatră vulcanică poroasă, cu densitate mică, de culoare alb-gălbuie. Era denumită, în mod eronat, şi Spumă de mare (de fapt sepiolit). Scoria bazaltică, o altă piatră vulcanică cu structură vitroasă, este închisă la culoare, ceva mai densă, are pori mai mari şi era folosită mai rar în context farmaceutic.
Pulberea de piatră ponce se folosea ca ingredient (agent mecanic de curăţare) în pastele de dinţi (dentifricii), în preparate anti-ulceroase (la nivelul pielii sau a corneei) şi ca agent cicatrizant. Piatra întreagă era uneori utilizată pe post de pilă, pentru a răzui fin alte materii. Împreună cu alte ingrediente (antimoniu, apă distilată, coajă de nucă etc.) era fiartă în unele decocturi pentru dietă (Decoctum Lusitanicum) sau pentru probleme renale.
Colecţia noastră include un recipient din lemn de secol XIX din farmacia „Unicorn” din Cluj cu signatura Pulv. Pumicis Lap. pentru depozitarea acestui produs. De asemenea, unul dintre sertarele dulapului farmaceutic de secol XVII din Officina, de la farmacia Vulturul Negru din Sibiu, este inscripţionat Lap. Pumicis. Aceeaşi inscripţie, Pulv. Lap. Pumic., apare şi pe unul dintre sertarele dulapurilor mai recente (secol XX) ale farmaciei Hintz.



Detaliu - dulap de secol XX din Farmacia Hintz
Detaliu Pumex si Scoria
Detaliu - dulap farmaceutic de secol XVII de la farmacia Vulturul Negru din Sibiu

Vas farmacutic din lemn de secol XIX de la farmacia „Unicorn” din Cluj 

8/24/2016

Aur si nestemate

Expozitia temporara intitulata "Aur si nestemate" de la Colectia de Istorie a Farmaciei din Cluj este o expozitie despre aur, argint, coral, perle/margaritare, pietre pretioase si semi-pretioase ca ingrediente in vechile farmacii. Vizitatorii pot afla despre cum se aureau pilulele, despre tonice alcoolice cu foita de aur numite "ape cordiale", despre ingrediente pretioase folosite in farmaciile transilvanene dar si despre ciudate experimente chimico-medicale in care gaini hranite cu aur urmau sa depuna oua de aur.
Expozitia este deschisa din 1 septembrie si pana la sfarsitul anului.
Toate materialele explicative sunt bilingve (Ro/Engl) deci asteptam cu drag si vizitatori straini. 

Curiosii pot afla cum arata scatula deauratoria (sive argentaria), recipientul in care pilulele erau acoperite cu un strat de aur sau argint, cum se preparau ape cordiale celebre precum Rosolio, Usquebaugh regal, Escubac d’Angleterre  sau Vespetrò dar si cum a influentat alchimia unele experimente chimico-medicale si unele produse inspirate de Aurum potabile.
 



Obiceiul auririi pilulelor era răspândit în Europa secolelor XVII-XX, fiindu-i atribuit în mod eronat lui Avicenna, renumitul medic şi om de ştiinţă persan care a trăit în jurul anului 1000 e.n. Deşi Avicenna menţiona proprietăţile metalelor preţioase în cauterizare, probleme ale inimii şi plămânilor şi respiraţiei urât mirositoare, prima menţiune a acoperirii medicamentelor cu foiţă de aur şi argint apare în secolul al XVII-lea. Tehnica presupunea obţinerea iniţială a unor pilule tari, apoi scufundarea lor în sirop sau gumă arabică (răşină de salcâm), amplasarea împreună cu foiţă de aur în scatula deauratoria (un recipient sferic realizat din lemn sau corn) şi agitarea lor. 
Practica era menită a face pilulele mai uşor de înghiţit, a acoperi eventualul lor gust rău şi a împiedica dezintegrarea lor. Un alt beneficiu al practicii este cel de a proteja medicamentele care trebuiau să se dizolve nu în stomac, ci doar în intestine.



Aşa-numitele “ape cordiale sunt preparate medicinale care conţineau alcool şi ingrediente preţioase precum aur, perle şi coral. Aceste ape erau considerate benefice pentru sănătate (în special pentru inimă, de unde şi numele, din latinescul cor=inimă). Se credea că astfel de băuturi refac căldura naturală a corpului, revigorează spiritul şi îndepărtează orice boală. La baza apelor cordiale se găseşte presupusul Aurum potabile al alchimiştilor, aur pur lichefiat după metode secrete, considerat medicament universal şi un adevărat elixir al vieţii. Alchimiştii considerau că aurul este o substanţă perfectă, deci consumarea sa nu putea aduce decât beneficii corpului. Apele cordiale erau o specialitate europeană, printre cele mai cunoscute numărându-se lichiorurile italiene Rosa Solis sau Rosolio şi Vespetrò.



Inventarele şi farmacopeile din Transilvania secolelor XVII-AVIII includ o serie de ingrediente şi preparate preţioase precum foiţăa de aur şi argint, pietre preţioase şi semipreţioase, praf de nestemate, perle (mărgăritare), coral roşu şi şofran. Aurul şi argintul se foloseau şi continuă să fie folosite în preparate homeopatice. 

Alte produse farmaceutice aveau denumiri menite a le sublinia importanţa sau asemănarea cu ingredientele preţioase. Auripigment-ul, numit astfel datorită culorii sale aurii intense, este de fapt trisulfură de arsen, extrem de toxică, folosită în special împotriva bolilor de piele şi paraziţilor. Portocala amară era numită “fructul de aur” (Citrus aurantium), fiind folosită deseori în farmacie ca tonic, antispasmodic, şi pentru diferite afecţiuni ale stomacului, dar şi pentru aroma sa plăcută (fiind şi unul dintre ingredientele Elixirului dragostei).




La început de secol XVII în Europa se năştea chimia, iar unul dintre primele experimente presupunea folosirea aurului şi a argintului. Profesorul Daniel Sennert căuta sa obţină medicamente aproape universale din metale nobile, crezând că sănătatea şi vindecarea erau potenţate prin sporirea căldurii înnăscute a corpului. Această căldură era sporită de substanţe bogate în aceeaşi chintesenţă: aur, argint, dar şi vin, coral, şi alţi compuşi. Sennert a hrănit o găină cu foiţă de argint timp de câteva luni. Găina filosofală nu a digerat metalul şi nu a făcut ouă de argint, conform aşteptărilor, iar Sennert a devenit mai sceptic, însă se întreba dacă efectele nu ar fi fost mai bune cu aur (pe care nu şi-l putea permite pentru experiment). Într-un final, doctorul a ajuns la concluzia că aurul şi argintul nu au efect asupra căldurii interne, ci sunt purgative universale.
.

8/18/2016

Destinatie la Walking Month

Colecţia de Istorie a Farmaciei este una dintre destinaţiile sugerate în cadrul ediţiei a doua a Walking Month (12 septembrie - 11 octombrie), o campanie care promovează plimbarea şi ajută 10 copii cu dizabilităţi neuromotorii din Cluj.
Echipe e câte patru persoane se pot înregistra pe site şi contra unei sume (donaţie pentru Fundaţia Malteză) participanţii primesc brăţări speciale care înregistrează numărul de paşi făcuţi pe durata întregii luni. Există câştiguri şi numeroase beneficii! 
Vă încurajăm să vă alăturaţi evenimentului şi pe pagina de Facebook



 

8/16/2016

Muzee pierdute


In perioada 16 – 28 august 2016 participam la expozitia-protest "Muzee pierdute", expusa la Muzeul de Arta. Colectia noastra expune / ascunde un borcan farmaceutic din sticla de secol XVIII care continea odata Elixirul Sanatatii. Speram sa fie de bun augur pentru sanatatea muzeelor....

 
Afis Muzee pierdute Cluj august 2016
Elixirul Sanatatii

"Una dintre cele mai originale şi puternice expoziţii dedicate făţiş gravităţii şi amplorii unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală şi patrimoniul său cultural.
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), în parteneriat cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), Colecția de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Muzeul Memorial „Octavian Goga” – Ciucea și Biblioteca Județeană „Octavian Goga” – Cluj-Napoca, organizează, în perioada 16 – 28 august 2016, expoziția-protest „Muzeele pierdute”.
Peste 110 muzee din țară (111 cu Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca) sunt afectate de fenomenul dramatic al retrocedărilor de sedii și colecții. Se știe faptul că orașele fără muzee sunt orașe fără identitate, fără suflet. Investițiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraș. Cheile relansării acestora sunt acum la autoritățile statului care nu au găsit sau nu au căutat suficiente soluții alternative. Până atunci, muzeele zac depozitate în lăzi, sunt exilate în apartamente de bloc sau sunt aruncate în stradă, iar colecțiile sunt, uneori, negociate ca în piață."
Dragos Neamu



Deschisă inițial în noiembrie 2015 la Muzeul Țăranului Român din București, printr-un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), și itinerată în mai 2016 la Muzeul de Artă din Brașov, expoziția-protest „Muzeele pierdute” poposește acum la Cluj-Napoca, un alt oraș puternic afectat de „tăvălugul” retrocedărilor de sedii și colecții muzeale, cu scopul declarat de a trage un semnal de alarmă la adresa dramei pe care o traversează multe dintre aceste instituții, al căror viitor devine, în mod absolut regretabil și revoltător, din ce în ce mai incert.
Foto: Andrei Mărgulescu
Muzee participante: Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), Colecţia de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), Muzeul Memorial „Octavian Goga” – Ciucea
Invitat special: Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj-Napoca
Manager de proiect: Tudor Salagean
Curator: Dragos Neamu
Arhitecți: Constantin Goagea, Anastasia David
Consultant: Virgil Ştefan Niţulescu
Producție: Acant Design
Film: Lucian Iordan (Asociația Pixel Viu)
Comisar de expoziție: Alexandra Sârbu

8/02/2016

FOCUS AUGUST - Mellis Rosatum



Micul grupaj tematic al lunii august de la Colecţia de istorie a Farmaciei spune povestea mierii de trandafir.


MEL. ROSATUM (sau Mellis Rosae) este unul dintre produsele cele mai obişnuite şi des folosite în farmaciile medievale şi premoderne. De aceea, o altă denumire a produsului era Mel rosatum commune, sive foliatum. Dispensatoriile farmaceutice menţionează diferite metode de preparare. Unii farmacişti amestecau trandafiri roşii (Rosa centifolia) cu miere şi lăsau compusul la soare, alţii fierbeau petalele, nici uscate dar nici prea proaspete, în miere, iar alţii obţineau un suc din petale şi doar pe acesta îl amestecau cu mierea.
 

Mierea de trandafir se folosea ca atare, datorită proprietăţilor sale emoliente şi lenitive (care calmează durerile), dar intra şi în compoziţia mai multor preparate farmaceutice compuse (în special de tip gargară sau unguent).


Colecţia noastră include doar două recipiente de secol XIX pentru depozitarea acestui produs, realizate din porţelan. Unul dintre vase provine de la Farmacia Matei Corvin din Cluj (1815), iar cel de al doilea de la Farmacia Engel din Iaşi.