8/24/2016

Aur si nestemate

Expozitia temporara intitulata "Aur si nestemate" de la Colectia de Istorie a Farmaciei din Cluj este o expozitie despre aur, argint, coral, perle/margaritare, pietre pretioase si semi-pretioase ca ingrediente in vechile farmacii. Vizitatorii pot afla despre cum se aureau pilulele, despre tonice alcoolice cu foita de aur numite "ape cordiale", despre ingrediente pretioase folosite in farmaciile transilvanene dar si despre ciudate experimente chimico-medicale in care gaini hranite cu aur urmau sa depuna oua de aur.
Expozitia este deschisa din 1 septembrie si pana la sfarsitul anului.
Toate materialele explicative sunt bilingve (Ro/Engl) deci asteptam cu drag si vizitatori straini. 

Curiosii pot afla cum arata scatula deauratoria (sive argentaria), recipientul in care pilulele erau acoperite cu un strat de aur sau argint, cum se preparau ape cordiale celebre precum Rosolio, Usquebaugh regal, Escubac d’Angleterre  sau Vespetrò dar si cum a influentat alchimia unele experimente chimico-medicale si unele produse inspirate de Aurum potabile.
 



Obiceiul auririi pilulelor era răspândit în Europa secolelor XVII-XX, fiindu-i atribuit în mod eronat lui Avicenna, renumitul medic şi om de ştiinţă persan care a trăit în jurul anului 1000 e.n. Deşi Avicenna menţiona proprietăţile metalelor preţioase în cauterizare, probleme ale inimii şi plămânilor şi respiraţiei urât mirositoare, prima menţiune a acoperirii medicamentelor cu foiţă de aur şi argint apare în secolul al XVII-lea. Tehnica presupunea obţinerea iniţială a unor pilule tari, apoi scufundarea lor în sirop sau gumă arabică (răşină de salcâm), amplasarea împreună cu foiţă de aur în scatula deauratoria (un recipient sferic realizat din lemn sau corn) şi agitarea lor. 
Practica era menită a face pilulele mai uşor de înghiţit, a acoperi eventualul lor gust rău şi a împiedica dezintegrarea lor. Un alt beneficiu al practicii este cel de a proteja medicamentele care trebuiau să se dizolve nu în stomac, ci doar în intestine.



Aşa-numitele “ape cordiale sunt preparate medicinale care conţineau alcool şi ingrediente preţioase precum aur, perle şi coral. Aceste ape erau considerate benefice pentru sănătate (în special pentru inimă, de unde şi numele, din latinescul cor=inimă). Se credea că astfel de băuturi refac căldura naturală a corpului, revigorează spiritul şi îndepărtează orice boală. La baza apelor cordiale se găseşte presupusul Aurum potabile al alchimiştilor, aur pur lichefiat după metode secrete, considerat medicament universal şi un adevărat elixir al vieţii. Alchimiştii considerau că aurul este o substanţă perfectă, deci consumarea sa nu putea aduce decât beneficii corpului. Apele cordiale erau o specialitate europeană, printre cele mai cunoscute numărându-se lichiorurile italiene Rosa Solis sau Rosolio şi Vespetrò.



Inventarele şi farmacopeile din Transilvania secolelor XVII-AVIII includ o serie de ingrediente şi preparate preţioase precum foiţăa de aur şi argint, pietre preţioase şi semipreţioase, praf de nestemate, perle (mărgăritare), coral roşu şi şofran. Aurul şi argintul se foloseau şi continuă să fie folosite în preparate homeopatice. 

Alte produse farmaceutice aveau denumiri menite a le sublinia importanţa sau asemănarea cu ingredientele preţioase. Auripigment-ul, numit astfel datorită culorii sale aurii intense, este de fapt trisulfură de arsen, extrem de toxică, folosită în special împotriva bolilor de piele şi paraziţilor. Portocala amară era numită “fructul de aur” (Citrus aurantium), fiind folosită deseori în farmacie ca tonic, antispasmodic, şi pentru diferite afecţiuni ale stomacului, dar şi pentru aroma sa plăcută (fiind şi unul dintre ingredientele Elixirului dragostei).




La început de secol XVII în Europa se năştea chimia, iar unul dintre primele experimente presupunea folosirea aurului şi a argintului. Profesorul Daniel Sennert căuta sa obţină medicamente aproape universale din metale nobile, crezând că sănătatea şi vindecarea erau potenţate prin sporirea căldurii înnăscute a corpului. Această căldură era sporită de substanţe bogate în aceeaşi chintesenţă: aur, argint, dar şi vin, coral, şi alţi compuşi. Sennert a hrănit o găină cu foiţă de argint timp de câteva luni. Găina filosofală nu a digerat metalul şi nu a făcut ouă de argint, conform aşteptărilor, iar Sennert a devenit mai sceptic, însă se întreba dacă efectele nu ar fi fost mai bune cu aur (pe care nu şi-l putea permite pentru experiment). Într-un final, doctorul a ajuns la concluzia că aurul şi argintul nu au efect asupra căldurii interne, ci sunt purgative universale.
.

8/18/2016

Destinatie la Walking Month

Colecţia de Istorie a Farmaciei este una dintre destinaţiile sugerate în cadrul ediţiei a doua a Walking Month (12 septembrie - 11 octombrie), o campanie care promovează plimbarea şi ajută 10 copii cu dizabilităţi neuromotorii din Cluj.
Echipe e câte patru persoane se pot înregistra pe site şi contra unei sume (donaţie pentru Fundaţia Malteză) participanţii primesc brăţări speciale care înregistrează numărul de paşi făcuţi pe durata întregii luni. Există câştiguri şi numeroase beneficii! 
Vă încurajăm să vă alăturaţi evenimentului şi pe pagina de Facebook



 

8/16/2016

Muzee pierdute


In perioada 16 – 28 august 2016 participam la expozitia-protest "Muzee pierdute", expusa la Muzeul de Arta. Colectia noastra expune / ascunde un borcan farmaceutic din sticla de secol XVIII care continea odata Elixirul Sanatatii. Speram sa fie de bun augur pentru sanatatea muzeelor....

 
Afis Muzee pierdute Cluj august 2016
Elixirul Sanatatii

"Una dintre cele mai originale şi puternice expoziţii dedicate făţiş gravităţii şi amplorii unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală şi patrimoniul său cultural.
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), în parteneriat cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), Colecția de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Muzeul Memorial „Octavian Goga” – Ciucea și Biblioteca Județeană „Octavian Goga” – Cluj-Napoca, organizează, în perioada 16 – 28 august 2016, expoziția-protest „Muzeele pierdute”.
Peste 110 muzee din țară (111 cu Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca) sunt afectate de fenomenul dramatic al retrocedărilor de sedii și colecții. Se știe faptul că orașele fără muzee sunt orașe fără identitate, fără suflet. Investițiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraș. Cheile relansării acestora sunt acum la autoritățile statului care nu au găsit sau nu au căutat suficiente soluții alternative. Până atunci, muzeele zac depozitate în lăzi, sunt exilate în apartamente de bloc sau sunt aruncate în stradă, iar colecțiile sunt, uneori, negociate ca în piață."
Dragos Neamu



Deschisă inițial în noiembrie 2015 la Muzeul Țăranului Român din București, printr-un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), și itinerată în mai 2016 la Muzeul de Artă din Brașov, expoziția-protest „Muzeele pierdute” poposește acum la Cluj-Napoca, un alt oraș puternic afectat de „tăvălugul” retrocedărilor de sedii și colecții muzeale, cu scopul declarat de a trage un semnal de alarmă la adresa dramei pe care o traversează multe dintre aceste instituții, al căror viitor devine, în mod absolut regretabil și revoltător, din ce în ce mai incert.
Foto: Andrei Mărgulescu
Muzee participante: Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), Colecţia de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), Muzeul Memorial „Octavian Goga” – Ciucea
Invitat special: Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj-Napoca
Manager de proiect: Tudor Salagean
Curator: Dragos Neamu
Arhitecți: Constantin Goagea, Anastasia David
Consultant: Virgil Ştefan Niţulescu
Producție: Acant Design
Film: Lucian Iordan (Asociația Pixel Viu)
Comisar de expoziție: Alexandra Sârbu

8/02/2016

FOCUS AUGUST - Mellis Rosatum



Micul grupaj tematic al lunii august de la Colecţia de istorie a Farmaciei spune povestea mierii de trandafir.


MEL. ROSATUM (sau Mellis Rosae) este unul dintre produsele cele mai obişnuite şi des folosite în farmaciile medievale şi premoderne. De aceea, o altă denumire a produsului era Mel rosatum commune, sive foliatum. Dispensatoriile farmaceutice menţionează diferite metode de preparare. Unii farmacişti amestecau trandafiri roşii (Rosa centifolia) cu miere şi lăsau compusul la soare, alţii fierbeau petalele, nici uscate dar nici prea proaspete, în miere, iar alţii obţineau un suc din petale şi doar pe acesta îl amestecau cu mierea.
 

Mierea de trandafir se folosea ca atare, datorită proprietăţilor sale emoliente şi lenitive (care calmează durerile), dar intra şi în compoziţia mai multor preparate farmaceutice compuse (în special de tip gargară sau unguent).


Colecţia noastră include doar două recipiente de secol XIX pentru depozitarea acestui produs, realizate din porţelan. Unul dintre vase provine de la Farmacia Matei Corvin din Cluj (1815), iar cel de al doilea de la Farmacia Engel din Iaşi.

Orar special august 2016

In luna august avem program special, pentru ca muzeul sa poata fi vizitat de Untold. Va asteptam asadar si in weekend, pe 6 si 7 august, de la ora 10 la ora 16!


 

7/17/2016

Gustă Transilvania

Cea mai recenta emisiune care prezinta colectia noastra a fost realizata de TVR pe 16 iulie 2016, in cadrul emisiunii Gusta Transilvania Ii multumim Mihaielei Ilea pentru promovare si asteptam turistii sezonului de vara intr-un loc de atmosfera, cu racoare, si ferit de ploaie, in centrul Clujului!



7/01/2016

FOCUS IULIE 2016: Ochi de rac




Aşa-numiţii „ochi de rac”, Lapides Cancrorum sau Oculi Cancrorum, se numără printre ingredientele curioase, de origine animală, folosite în vechile farmacii. Denumirea lor derutează, deoarece doar forma circulară sugerează nişte ochi; de fapt, acestea sunt concreţiuni calcaroase generate de raci atunci când se pregătesc să îşi schimbe exoscheletul. Aceste „rezerve de calciu” sunt în general de dimensiunea unor boabe de mazăre, uneori ceva mai mari, şi au o structură laminată. Această caracteristică era utilă în identificarea falsurilor care circulau în epocă, realizate din argilă de tip caolin, de exemplu.
Ochii de rac erau folosiţi ca surse naturale de carbonat de calciu, fiind recomandaţi în special împotriva hiperacidităţii gastrice.



Colecţia noastră include cinci recipiente pentru astfel de „pietre”, fie în stare naturală, fie pisate (sub formă de pulbere). Un recipient de secol XVIII, folosit cândva într-o farmacie din Baia Mare, conţine încă Lapides Cancrorum. Cele trei recipiente expuse sunt de secol XIX şi provin din farmacii din Baia Mare (vas din lemn cu etichetă de hârtie, inscripţie în limba maghiară şi latină – Oculi Cancrorum), Recaşul de Timiş (vas din lemn negru cu signatură pictată cu alb – Pulv. Cancr. Lap.), şi Iaşi (vas din porţelan cu signatură pictată Lapid. Cancror.).